Lucian Blaga - Ardere

Fiinta tu – gasi-voi cândva cuvenitul
sunet de-argint, de foc, si ritul
unei rostiri egale
în veci arderii tale?

Al semintiei mele cel din urma sunt.
Pumn de lumina – tu, pumn de pamânt. Tu rodie,
tu floare mie, cu puteri de zodie,
unde si când gasi-voi singurul cuvânt
în cercul noptii sa te-ncânt?

Nepriceput pe lânga vetre
dar înteles de zei si pietre,
cuvântul unde-i – ca un nimb
sa te ridice peste timp –?

Cuvântul unde-i – care leaga
de nimicire pas si gând?
Ma-ncredintez acestui an, tu floare mie,
ca sa sfârsesc arzând.